Scadere colesterol - scaderea colesterolului pe cale naturala

Cum se clasifica azi alimentele

Piata produselor alimentare cunoaste o intensa innoire si diversificare pusa pe seama satisfacerii dorintelor, preferintelor, necesitatilor si exigentelor tot mai mari ale consumatorilor.

Realizarile din domeniul alimentar se inscriu pe o coordonata ascendenta, asistand in ultimele decenii la o evolutie spectaculoasa. in ultimele decenii s-a produs pe plan mondial o explozie sortimentala a bunurilor de consum alimentar asociata pe plan cantitativ cu schimbari ponderale intre diferite grupe. Aceasta explozie sortimentala a generat o data cu aparitia de noi produse, o reinnoire completa a alimentelor traditionale, cu performante nutritive din ce in ce mai ridicate. Acest fapt a determinat profunde mutatii conceptuale si criteriale in domeniile sortimentului, calitatii, distributiei si comercializarii marfurilor alimentare. Se poate spune ca marfurile alimentare actuale incorporeaza un volum din ce in ce mai mare de progres tehnico – stiintific si ca urmare tehnologia alimentara moderna se diferentiaza net de cea clasica.

In conditiile internationalizarii pietei consumatorii isi orienteaza atentia spre acele produse care se diferentiaza de celelalte prin calitate. Aceasta diferentiere consta in a pune la dispozitia consumatorilor un produs altfel conceput decat celelalte. Ca urmare consumatorii sunt tot mai des confruntati cu termeni (din pacate insuficienti explicati )ca : light, fast food, functional food, novel food, convenience food s.a.

Alimentele dietetice

Alimentele dietetice sunt destinate persoanelor cu diferite afectiuni (diabet, hipertensiune) cat si celor sanatoase dar cu anumite nevoi de hrana ( sugari, femei insarcinate, sportivi, supraponderali ). Se deosebesc de alimentele obisnuite fie prin compozitie fie prin procedeele de fabricatie.La prepararea acestor alimente sunt admisi numai anumiti aditivi iar antioxidantii si colorantii sintetici sunt exclusi.

Suplimente nutritionale

Sub aceasta denumire sunt cunoscute acele produse ce contin diverse tipuri de vitamine, minerale si extracte din plante, care nu au un efect terapeutic propriu-zis, ci au ca scop prevenirea anumitor imbolnaviri si refacerea mai rapida in perioadele de convalescenta. De asemenea, pe langa faptul ca ofera organismului suport energetic, il si ajuta sa-si curete depozitele de toxine, conservanti si aditivi ingurgitati o data cu alimentele la moda. Suplimentele nutritionale combat efectele neplacute ale unei alimentatii dezechilibrate.

Alimente ecologice

Profitand de campaniile de presa care prezentau E-urile drept substante periculoase pentru sanatate, alimente ecologice au castigat din ce in ce mai mult teren. Alimentele ecologice sunt produse diversificate, sanatoase, libere de boli si daunatori, lipsite de reziduri nocive, cu un continut echilibrat in substante bioactive si minerale.Sunt rezultate din tehnologii ecologice, tehnologii care nu utilizeaza ingrasaminte chimice si pesticide. Toate aceste tehnologii bio-ecologice au rolul de a pune la dispozitia consumatorului si industriei prelucratoare produse naturale lipsite de reziduuri chimice si mai ales tehnologii menite sa contribuie la salvgardarea ecosistemului agricol. La prepararea alimentelor ecologice se renunta la aditivi si la orice alte substante incorporate. Desfacerea acestor produse se face de regula in magazine speciale sau chiar din ograda producatorului. Produsele ecologice certificate sunt marcate si etichetate conform reglementarilor din domeniu. Produse ecologice suntnumai acelea care au un certificat de calitate si poarta pe ambalaj sigla organismului de certificare si nu orice produs care se vinde sub denumirea de natural, taranesc etc. In Romania consumatorul abia acum descopera aceste alimente. In 2002 au fost cultivate in acest sistem circa 43000 ha asteptandu-se o crestere a suprafetelor cu o medie de 60% in fiecare an astfel ca in 2007 in Romania sa avem recolte ecologice pe 350000 ha.

Alimente usoare – Light Food – reperezinta o categorie de produse alimentare in care una sau mai multe componente din compozitia produsului sunt diminuate cu 30% fata de produsul conventional. O margarina light re valoarea energetica diminuata cu 30% fata de margarina obisnuita . Exemplele pot continua cu sormtimente light de apa minerala, Coca-cola,etc. Termenul light se refera fie la valoarea nutritiva fie la cea energetica . La obtinerea acestor produse se recurge la folosirea mai multor aditivi alimentari ,la substituienti ai grasimilor, a zaharului s.a.

Alimente noi – Novel food

Din categoria alimentelor noi fac parte alimentele care pana in momentul respectiv erau necunoscute consumatorilor dintr-un anumit areal (lacuste, larve, fructe de mare) , cele care provin din alta zona de cultura (legume si fructe exotice), cele obtinute printr-un procedeu special (sterilizate prin presiune sporita),cele rezultate in urma unui proces clasic de ameliorare (triticale), alimentele modificate genetic, care au dobandit gene noi prin transferul de gene (tomate, rapita, soia, porumb), alimente rezultate din organisme modificate genetic (zahar, ulei, amidon ).

Alimente modificate genetic – GM Foods

Alimentele modificate generic au aparut in urma cu 20 de ani gratie geneticienilor si, biotehnologilor care au reusit prin transfer de gene sa obtina o noua categorie de produse alimentare (tomate, porumb, rapita, soia etc,) sa induca capacitati sporite de pastrare, transport si depozitare ( la legume si fructe proaspete) , sa sporeasca rezistenta plantelor de cultura la erbicide, la atacul bolilor si daunatorilor,sa foloseasca microorganisme transgenice de mare randament in scopul prelucrarii alimentelor (iaurt, vin, bere), sa imbunatateasca compozitia chimica (cresterea continutului in proteine, amidon, reducerea continutului in substante nocive – solanina -) si implicit calitatea unor produse agroalimentare. Desi controversate, acceptate mai mult sau mai putin de catre consumatori, aceste produse reprezinta o noua etapa in dezvoltarea productiei agricole. Transferul de gene este in viziunea specialistilor o tehnologie cheie pentru secolul 21, motivata de faptul ca protectia vietii, a sanatatii si a mediului reprezinta oricand prioritati absolute.

Alimente industriale – Convenience Food

Au aparut din dorinta de a economisi timp si efort la prepararea mancarurilor. Cuprind un sortiment foarte diversificat oferind consumatorilor preparate din intreaga lume. Alimentele industriale prezinta un anumit grad de prelucrare; este vorba de produse deshidratate sau uscate (pentru supe, sosuri), produse congelate, produse instant, semiconserve si conserve. Convenience food sunt considerate si delicatesele , produse care vin sa satisfaca cele mai rafinate preferinte si gusturi. Sortimentul cuprinde salate fine, sosuri, alimente pretioase (homar, caviar), specialitati din crustacee, peste, vanat, conserve de legume (castraveciori, porumb zaharat), mustar de Dijon, otet Balsamico etc. Remarcabila este preocuparea pentru ambalarea acestor produse, forma de prezentare, de desfacere constituind o adevarata revolutie in comercializarea acestor produse.De la pungi speciale pentru fiert orez, la tuburi pentru sosuri, de diferite forme si capacitati , la inchizatoari de siguranta, folii de acoperire etc.reprezinta doar cateva exemple.

Alimente traditionale (etno) – Ethno Food

Aceasta grupa de alimente cuprinde o gama larga de produse ( condimente, bauturi, mancaruri preparate) specifice unei tari sau a unei zone turistice. inceputul in domeniu, apartine italienilor cand in anii 50 au deschis primele pizerii. Specialitatile diferitelor zone geografice cu care oamenii au facut cunostinta in calatoriile lor, publicitatea, reclama si experientele proprii au contribuit la cunoasterea, aprecierea si repetarea lor. Nu mai constituie pentru nimeni o noutate produsele cu specific italian precum piza, produsele turecesti – chebabul- , unguresti – gulasul, rusesti – stolianca, frantuzesti – croissantul sau diferite bauturi asiatice – sake, mexicane – tequilla, grecesti – uzo sau romanesti – tuica. In ultima perioada, din dorinta de a pune la dispozitia consumatorilor asemenea produse etno cu efort minim in preparare si fara a fi necesare cunostinte deosebite in domeniu culinar,au aparut produsele traditionale tip instant si semiconservele.

Alimente functionale – Functional Food

Conceptul de aliment functional este originar din Japonia si este practicat de alimentatia traditionala din unele tari din Asia cu efecte benefice asupra sanatatii. Denumirea acestor produse provine de la aportul unor componente (vitamine, substante minerale) din compozitia lor care confera consumatorului o mai buna functionare a organismului si un plus de sanatate. Fie ca este vorba de alimente traditionale care au fost imbogatite cu vitamine, saruri minerale, lecitina, iod, etc., fie de alimente a caror valoare nutritiva a fost amplificata prin utilizarea unor tehnologii speciale sau anumite tehnici genetice, toate urmaresc acelasi scop: sanatatea.intrucat alimentele functionale fac parte din alimentatia cotodoana, efectele lor sunt de durata. Notiunea de aliment functional nu se identifica cu alimental dietetic care se utilizeaza temporar, in boala, pe perioada in care se vizeaza efectul. Suplimentele de vitamine sau oligoelemente nu fac obiectul alimentelor functionale. in asigurareaa starii de sanatate, alimentele functionale promoveaza cresterea si dezvoltarea organismului, optimizeaza procesele metabolice, activitatea fiziologica a organelor, sistemul imun, performantele cognitive si apararea impotriva stresului oxidative.Conceptul de aliment functional cuprinde pe langa alimentele benefice sanatatii si condimentele care asiguraun gust sau o aroma placuta. Din aceasta categorie de produse mai fac parte asa zisele alimente probiotice (pro – pentru, bios – viata) obtinute cu ajutorul unor culturi speciale de bacterii ( iaurt, salam), margarina cu adaos de Ca si ulei de peste, branza imbogatita cu proteine sau Ca, bauturi ( isotonice, energizante, cu adaos de vitamine, minerale, lecitina, extracte vegetale etc) toate avand un efect benefic asupra organismului.

Alimente inlocuitori (substituienti, surogate)

Inlocuitorii alimentari nu reprezinta o noutate. Exemplul clasic il ofera margarina cunoscuta initial sub denumirea de unt artificial sau cafeaua cu inlocuitorii din orz, secara, cicoare, naut. Daca prezenta margarinei sau a surogatului de cafea se datora absentei untului sau a cafelei naturale de pe piata, astazi prezenta acestor imitatii este pusa pe seama diversificarii produselor, obtinerii de produse cu caracteristici deosebite. Actualmente exemplul cel mai edificator pentru aceasta grupa de produse il reprezinta laptele de soia, inlocuitor al laptelui de vaca si a derivatelor din lapte ( branza de vaci, cascaval, unt etc). La limita produselor inlocuitor si a surogatelor stau falsurile. Un fals este considerat atunci cand un aliment este produs cu intentia de a insela ( vinul diluat, laptele diluat, berea diluata, ,condimentele surogat sau coloranti utilizati pentru colorarea directa sau indirecta – prin furajele animalelor- a alimentelor).

Alimente pentru forme alternative de hrana

Din motive de sanatate, obiceiuri religioase, etice , ecologice sau sociale apar alternative in alimentatie. Forma cea mai cunoscuta este vegetarianismul. Acesta exclude din alimentatie produsele provenite de la animalele sacrificate.

Vegetarianismul se manifesta sub trei forme :
- vegetarieni ovo-lactici , care accepta laptele si ouale, ca produse de origine animala, in hrana lor;
- lactovegetarieni care consuma numai lapte ca produs animalier;
- vegetarienii habotnici care se hranesc exlusiv cu alimente vegetale. Mai mult, refuza chiar si mierea de albine, articolele de imbracaminte din lana sau pantofii din piele.

Tot ca o alternativa este considerata si alimentatia antropozofica sau alimentatia omului intelept. Aceasta se bazeaza pe alimente ecologice, pe un regim de hrana ovo-lacto vegetal. Nu exista interdictii in cazul acestui regim dar se recomanda a nu se consuma carne, si cartofi.

Raspunde

XHTML: Puteti utiliza urmatoarele marcaje: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>