Fructele Goji, un aliment functional

Există două varietăţi de Goji: goji Chinezesc (Lycium Chinense) şi goji Tibetan (Lycium barbarum), însă Lycium barbarum este originară din Hymalaia şi regiunea Ningxia, supranumită „valea plantelor medicinale din China”. Această specie are nivelul cel mai ridicat de antioxidanţi.

Goji este un arbust din Familia Solanaceae, cu frunze căzătoare cu dimensiunile coroanei de aproximativ 2,5×2 m, cu viteza de creştere medie de 0.5m/an la maturitate, în condiţii de creştere optime. Goji înfloreşte începând din luna iunie şi fructifică începând cu luna august având perioade când are şi flori şi fructe. Florile sunt hermafrodite şi sunt polenizate de albine. Fructele sunt mici, de culoare portocalie, alungite, dulci.

Despre aceasta plantă se vorbeşte de peste 2000 de ani, din timpul dinastiei Tang. Medicina Tradiţională Chinezească o recomnada în boli cronice ale ficatului, rinichiului, în diabet zaharat, în hipertensiune, în echilibrul Yin-Yang, etc.

Fructele Goji au fost descoperite și folosite pentru menținerea sănății și încetinirea procesului de îmbătrânire în China, Tibet și India. Datorită efectelor antioxidanților pe care îi conțin fructele Goji, au circulat de-a lungul timpului mai multe legende despre acestea. Una dintre cele mai cunoscute este cea a călugărilor care la vârsta de 80 de ani trăiau sănătoși. Se spune că aceasta se datora fructelor Goji care cădeau în fântâna de unde își procurau apa de băut.

În 2002, David Wolfe prin Sunfood Nutrition (www.sunfood.com) introduce fructele Goji pe Internet, prin mâncarea vegană şi sănătoasă pe care o prepară şi promovează. De atunci, aceste fructe au devenit apreciate şi consumate pe întreg globul, fiind numite super-fruct, datorită conţinutului ridicat în nutrienţi.

Compoziţia fructelor Goji uscate (la 100g)

<--more-->

Element Valoare Pondere în norma zilnică

Energie 1461 kJ 17%

Proteine 12,1 g 24%

Carbohidraţi 57,82 g 60%

Grăsimi 0,73 g 1%

Fibre 7,78 g 43%

Ce conţine mai exact această plantă?

- 18 amino acizi care formează un bloc de proteine şi conţin 8 substanţe necesare vieţii, precum izoleucină şi tritofan.

- 21 de minerale, zinc, cupru, fosfor, calciu, seleniu, inclusiv germaniul, un element chimic foarte rar găsit în mâncare.

- Zeaxantină şi Betacaroten mai mult decât în morcovi, o excelentă sursă de medicament natural pentru vedere

- De 400 de ori mai multă vitamină C decât în portocale!

- Vitaminele B1, B2, B6, B12 şi vitamina E

- 8 polizaharide şi 6 monozaharide

- 5 acizi graşi nesaturaţi, include acid linoleic, acid alfa-linolenic, acid beta-sitosterol şi alţi fitosteroli.

- 5 carotenoide, include beta-carotenul, luteină, numeroşi pigmenţi fenolici cu acţiune antioxidantă.

- calciu, contine cc 10% (la 100 g fructe) din doza zilnică recomandată

- potasiu, fructele goji conţin 1,132 mg/100 g = 24% DZR.

- Iod, 9 mg/100g=100% DZR

- Zinc, 2 mg /100g=18%DZR

- Seleniu, 100 g de fructe conţine 50 micrograme=91%DZR

- Riboflavina. 100 g fructe conţine 13 mg=100% DZR

- vitamina C, de la un conţinut de 29 mg/100g=32% DZR la 148 mg/100g=163% DZR (în funcţie de specie).

- beta-caroten: 7 mg/100g

- zeaxantina, de la 25 mg/100g la 200mg/100g. Valoarea mare face din fructele goji, una dinte cele mai bogate plante în zeaxantină. Peste 77% din totalul de carotenoide prezente în fructele goji este zeaxantină.

- polizaharide sunt constituentul major din aceste fructe, reprezentând peste 33% din fruct.

O sinteză a efectelor demonstrate ştiinţific a fost publicată în anul 1992, în Jurnalul Universitaţii de Medicină din Beijing; ea pune în evidenţă multiplele roluri benefice ale fructelor Goji asupra organismului uman:

- au un efect energizant, ușor constatabil.

- îmbunătățesc acuitatea vizuală prin componentele beta-caroten și zeaxantină (Zeaxantina joacă un rol cheie în protejarea retinei. Aceasta reduce riscul pierderii vederii și degradării țesutului, apărute persoanelor cu vârsta peste 65 de ani)

- au un puternic efect antiinflamator(recomandate în artrită, psoriazis).

- au efect anticonstipant.

- întăresc sistemul imunitar datorită polizaharidelor conținute. Polizaharidele normalizează presiunea sangvină, reduc nivelul de colesterol, acționând ca și antiinflamator. Aceste zaharuri pot inhiba creșterea tumorilor.

- îmbunătățesc circulația sangvină.

- încetinesc procesul de îmbătrânire prin cantitățile mari de antioxidanți conținute (Se spune că fructele Goji ocupă primul loc în ierarhia alimentelor ca și concentrație de antioxidanți).

- antocianozidele sunt antioxidanţi puternici care contribuie la îmbunătăţirea circulaţiei capilare, la îmbunătăţirea structurii colagenului, acţionează împotriva inflamaţiilor, conferă imunitate bacteriană şi virală şi adaptarea sistemului imunitar şi reglarea regimului cardiovascular.

- conţin fitonutrienţi (numite polizaharide şi gliconutrienţi) care inhibă peroxidarea lipidelor.

- cresc nivelul de SOD (superoxid dismutaza), care este un antioxidant care distruge radicalii liberi.

- conţin componente bogate în glutation, printre cei mai eficace antioxidanţi, care ajută celulele corpului uman să funcţioneze optim. Glutationul este peptida care conţine aminoacizii glicina, acid glutamic şi cisteina. Glutationul previne îmbătrânirea precoce, prin efectul său de atenuare a toxinelor care invadează corpul. Nivelul de glutation scade odată cu înaintarea în vârstă, ducând la apariţia bolilor. Aceşti nutrienţi ajută la formarea ţesutului muscular, regenerarea ADN-ului şi contribuie semnificativ la starea noastră generală de bine.

Modalităţi de consumare

Fructele Goji pot fi consumate sub formă de fructe uscate, fructe proaspete, ingredient în salate, supe, ceai, ingredient în prăjituri, ciocolate, îngheţate, sucuri de fructe Goji, vin de fructe Goji, lichior de fructe Goji.

Inainte cu 30 min de a lua micul dejun, consumati un pumn de fructe goji(25 g). Fructele fiind uscate necesita o mastecatie lenta, constienta, mecanism prin care vom simti savoarea si aroma specifica.

Ce sunt alimentele functionale

Alimentatia sanatoasa ne aigura resursele necesare corpului nostru pentru a trai. Alimentele aduc organismului nutrientii de care are nevoie pentru a functiona si pentru a se dezvolta, a se mentine si a se reface.

Nutrientii

Alimentele difera in functie de continutul nutritional. Valoarea nutritiva a unui aliment este determinata de cantitatea si echilibrul dintre macronutrientii si micronutrientii furnizati. In categoria macronutrientilor intra proteinele, glucidele, inclusiv fibrele si grasimile. Din categoria micronutrientilor fac parte vitaminele, mineralele si oligoelementele.

Alimentele functionale

Acest gen de alimente sunt cunoscute si consumate inca din antichitate, in mod traditional, de popoarele lumii. Alimentele functionale sunt cele care aduc beneficii specifice sanatatii, in plus fata de valoarea lor nutritionala. Abia in ultimele decade au fost identificate substantele biologic active pe care le contin unele dintre aceste alimente. Altele, precum usturoiul (amintit in vechile scrieri egiptene), sau varza (ale carei proprietati medicinale sunt mentionate de Catus cel Batran – sec III i.e.n) sunt utilizate pe intreg globul, desi mecanismul lor de actiune este inca insuficient lamurit.

Citeste restul acestui articol »

Cum se clasifica azi alimentele

Piata produselor alimentare cunoaste o intensa innoire si diversificare pusa pe seama satisfacerii dorintelor, preferintelor, necesitatilor si exigentelor tot mai mari ale consumatorilor.

Realizarile din domeniul alimentar se inscriu pe o coordonata ascendenta, asistand in ultimele decenii la o evolutie spectaculoasa. in ultimele decenii s-a produs pe plan mondial o explozie sortimentala a bunurilor de consum alimentar asociata pe plan cantitativ cu schimbari ponderale intre diferite grupe. Aceasta explozie sortimentala a generat o data cu aparitia de noi produse, o reinnoire completa a alimentelor traditionale, cu performante nutritive din ce in ce mai ridicate. Acest fapt a determinat profunde mutatii conceptuale si criteriale in domeniile sortimentului, calitatii, distributiei si comercializarii marfurilor alimentare. Se poate spune ca marfurile alimentare actuale incorporeaza un volum din ce in ce mai mare de progres tehnico – stiintific si ca urmare tehnologia alimentara moderna se diferentiaza net de cea clasica.

In conditiile internationalizarii pietei consumatorii isi orienteaza atentia spre acele produse care se diferentiaza de celelalte prin calitate. Aceasta diferentiere consta in a pune la dispozitia consumatorilor un produs altfel conceput decat celelalte. Ca urmare consumatorii sunt tot mai des confruntati cu termeni (din pacate insuficienti explicati )ca : light, fast food, functional food, novel food, convenience food s.a.

Alimentele dietetice

Citeste restul acestui articol »

Branza care scade colesterolul

S-a lansat brânza anti-colesterol

Cercetătorii italieni au creat un tip de brânză, numită “Cladis”, despre care spun că este eficientă în lupta împotriva colesterolului.

“Cladis” se numeşte produsul “născut” în Italia din lapte de oi alimentatate cu seminţe de in. Brânza este asemănătoare celei de burduf din România.

Lupta împotriva colesterolului găseşte un aliat în Italia: brânza de burduf. “Cladis” a fost “creată”, potrivit agenţiei Ansa, de un grup de cercetători ai Facultăţii de Agricultură din cadrul Universităţii din Pisa, coordonaţi de Pierlorenzo Secchiari.

Brânza este făcută din lapte de oi alimentate cu hrană bogată în extracte de seminţe de in şi cu acizi graşi omega (denumiţi în italiană Cla). Laptele astfel obţinut este bogat în acid linoleic, un acid frecvent întâlnit în dietele de slăbire. În plus, acidul linoleic apără organismul de bolile cardiovasculare.

Confirmarea efectelor brânzei anti-colesterol, peste doi ani şi jumătate

Noua brânză urmează să fie analizată de cercetătorii Policlinicii Abano Terme – Fondazione Leonardo. Finanţarea de 276 de mii de euro este suportată de Fundaţia Casa de Economii din Padova şi Rovigo din regiunea italiană Veneto.

Procesul va dura 30 de luni și se va experimenta pe 100 de femei cu vârste de peste 60 ani cu sindromul metabolic. Pacientele supuse tratamentului obţin astfel un dublu beneficiu prin prevenirea bolilor cardiovasculare şi a osteoporozei.

Brânza anti-colesterol va fi produsă în regiunile italiene Veneto şi Abruzzo.

Dacă în cele 30 de luni ipotezele vor fi confirmate, producţia de brânză se va extinde la oile din localitatea Onna, din provincia L’Aquila, unul dintre satele afectate de cutremurul din 6 aprilie 2009.

Dobrogea-Benecol si-a dovedit eficienta!

Dobrogea-Benecol si-a dovedit eficienta!

„Am consumat această pâine şi a funcţionat! În luna august nivelul de colesterol ajungea la 240, iar acum, în urma consumului de pâine Dobrogea-Benecol, colesterolul mi-a scăzut până la 198. Voi recomanda cu siguranţă această pâine!”a declarat un participant la acţiunea de testare gratuită a colesterolului din Constanţa, desfăşurată în perioada 2-3 octombrie, în cadrul campaniei „Colesterol mărit? Redu-l în mod natural”.

Nina Lazăr, în vârstă de 49 de ani, a reuşit să aducă în limite normale nivelul de colesterol, datorită pâinii Dobrogea-Benecol. Primul test de colesterol efectuat în luna august îi arăta o valoare de 240. După numai 2 luni, perioadă în care aceasta a consumat doza zilnică de 4 felii de pâine de secară cu esteri de stanoli din plante, Dobrogea-Benecol, nivelul colesterolului i-a ajuns la 198.

Zeci de persoane care au participat la această acţiune au considerat oportună iniţiativa Dobrogea Grup de a testa gratuit nivelul de colesterol. Dobrogea-Benecol este o pâine care, consumată constant, pe o perioadă de cel puţin două săptămâni, previne afecţiunile cardiovasculare. În cazurile de colesterol mărit, această pâine îl reduce până la valorile normale.

Citeste restul acestui articol »