Scadere colesterol - scaderea colesterolului pe cale naturala

Informatii despre colesterol

Informatii despre colesterol

Colesterolul – aspecte generale

Colesterolul este o substanţă lipidică care se găseşte în toate celulele organismului. El îndeplineşte un rol important în sănătatea noastră întrucât ajută la formarea membranelor celulare, constituie punctul de plecare al sintezei hormonilor în glandele suprarenale şi în ovar şi este de neînlocuit pentru îndeplinirea anumitor funcţii. Colesterolul devine indispensabil lipidelor în momentul în care ele sunt transformate de către ficat în acid biliar.

Colesterolul provine din două surse: 75% se fabrică în ficat, în special în grasimile alimentare, iar 25% vine direct din alimente.

Nivelul colesterolului este strâns legat de regimul alimentar al unei persoane. Întotdeauna o alimentaţie săracă în grasimi saturate sau trangrăsimi va favoriza menţinerea unui nivel al colesterolului optim.

În momentul în care valoarea colesterolului din sânge creşte (hipercolesterolemie), o persoană poate deveni victima unei afecţiuni cardiovasculare. Hipercolesterolemia este o problemă cu care se confruntă foarte multe persoane, deşi gradul ei de conştientizare nu se reflectă la valorile reale. Din acest motiv, specialiştii recomandă persoanelor de peste 20 de ani efectuarea unor analize privind nivelul colesterolului la fiecare cinci ani.

Există două tipuri de colesterol: “colesterolul bun” (HDL) şi “colesterolul rău” (LDL). Ele funcţionează astfel: HDL-ul transporă colesterolul din diverse părţi ale organismului înapoi la ficat, ceea ce duce la înlaturarea lui din organism, şi, în consecinţă la protejarea vasului de sânge. Cât priveşte LDL-ul, acesta transportă cea mai mare parte a colestrolului în sânge, contribuind astfel la formarea leziunilor aterosclerotice ce duc la îngustarea vasului de sânge.

Menţinerea nivelului HDL precum şi scăderea nivelului LDL trebuie să se realizeze în interdependenţă.

Unul dintre principalii factori de risc ai unui colesterol crescut îl reprezintă sedentarismul. De aceea, combinaţia mişcare plus regim alimentar echilibrat devin factorii cheie în combaterea colesterolului.

Colesterolul… factor de risc pentru apariţia bolilor cardiovasculare

Colesterolul mărit sau hipercolesterolemia este unul dintre factorii de risc atunci când vorbim de bolile cardiovasculare. Cu atât mai mult trebuie să acordăm importanţă acestor afecţiuni, cu cât în ţara noastră ele provoacă cele mai multe decese.

Una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare este ateroscleroza care apare ca urmare a îngroşării difuze sau localizate a preretelui arterelor cu grăsimi. (mai ales colesterol). După cum bine ştim arterele sunt vasele ce transportă sângele de la inimă în întregul corp. Consecinţa îngroşării vaselor de sânge poate avea un efect nefast asupra organismului, astfel că ea poate produce o boală ischemică cardiacă sau chiar afecta creierul sau membrele inferioare.

De cele mai multe ori astuparea unei artere cauzează infarctul. Ischemia apare atunci când diametrul vasului de sânge se reduce o dată cu diminuarea circulaţiei sângelui sub acţiunea efortului sau dimpotrivă a repaosului.

Forma de manifestare a aterosclerozei este durerea, dar prezenţa ei nu poate fi considerată o regulă. Este important să ştim că această afecţiune poate debuta încă de la vârsta de 20 de ani, evoluţia ei realizându-se „în tăcere” o perioadă variabilă de timp.

Obezitatea este şi ea unul dintre factorii de risc cardiovascular. Am putea spune că ea este o componentă a societăţii de consum, mai ales că din ce în ce mai mulţi oameni sunt predispuşi obezităţii.

Obezitatea nu apare doar în lipsa activităţii fizice ci şi a creşterii aportului caloric. Îţi place să mănânci foarte mult şi în acelaşi timp duci o viaţa sedentară…este clar că te supui riscului de a te îngrăşa excesiv.

Există două tipuri de obezitate: cea abdominală şi obezitatea părţii inferioare a corpului. Cea mai periculoasă este însă obezitatea abdominală care poate creşte de 5 până la 7 ori riscul de boală cardiacă sau diabet zaharat.

Întotdeauna este mai bine să prevenim decât să tratăm, astfel că încercaţi pe cât se poate să duceţi un stil de viaţă sănătos şi să faceţi mişcare. Scăderea în greutate uşurează munca inimii şi scade automat riscul producerii unei boli cardiovasculare.

Oricine ştie că diabetul zaharat înseamnă un exces de zahăr în sânge

Ca şi în cazul obezităţii, diabetul zaharat poate fi de două tipuri. Mai precis, de tipul I (afectează adulţii şi copiii tineri) şi de tipul II (acesta apare în intervalul 40-50 de ani mai ales la persoanele supraponderale sau sedentare).

Pentru depistarea diabetului zaharat se recomandă efectuarea unor analize care să indice valoarea glicemiei din sânge.

Este foarte important de ştiut că o persoană care are diabet zaharat este cel mai supusă riscului cardiovascular. De aceea se impune controlul riguros al valorilor glicemiei dar şi a colesterolului. Totodată, renunţarea la fumat, scărerea în greutate şi consumul redus de alcool sunt lucruri pe care orice persoană care suferă de diabet trebuie să le realizeze.

Ce este dislipidemia?

O definiţie de specialitate a dislipidemiei este aceea că ea reprezintă nivelele crescute ale grăsimilor (colesterolului şi/sau trigliceridelor) în sânge.

Creşterea grăsimilor în sânge peste valoarea normală nu face niciun fel de diferenţiere, ea putându-I afecta atât pe cei tineri cât si pe adulţi sau vârstnici deopotrivă.

La baza acestei dereglări metabolice contribuie factori precum: excesul alimentar de grăsimi de origine animală, metabolizarea insuficientă a grăsimilor în sânge datorită unei disfuncţii hepatice sau consumul glucidelor în exces, care pot fi transformate în grăsimi şi depozitate sub formă de ţesut gras. Obezitatea, sedentarismul sau fumatul reprezintă şi ele factori de risc majori.

Cum ne poate afecta dislipidemia?

Pentru ca dislipidemia este o boală asimptomatică, ea este descoperită de obicei prin efectuarea unor analize de rutină. Efectele ei apar în timp iar netratată corespunzător poate favoriza apariţia arterosclerozei.

Pentru a evita apariţia dislipidemiilor este bine să urmaţi câteva sfaturi care privesc în primul rând regimul dietetic. Astfel, specialiştii recomandă reducerea considerentă a unor alimente precum făinoasele, dulciurile, carnea de porc, sucurile acidulate sau ouăle. În schimb, consumul de salată de crudităţi, fructe şi legume trebuie să devină un obicei zilnic.

5 diete care scad colesterolul

Dieta joacă un rol important în scăderea colesterolului sanguin. Iată 5 recomandări de alimente care vă pot ajuta să vă menţineţi nivelul colesterolului la o valoare normală.

1. Făina de ovăz, tărâţele de ovăz şi mâncărurile bogate în fibre alimentare

Făina de ovăz conţine fibre solubile care reduc densitatea lipoproteinei LDL, denumită şi colesterol “rău”. Alimente precum fasolea roşie, merele, perele, orzul sau prunele conţin astfel de fibre.

Fibrele solubile pot reduce absorbţia colesterolului în sânge. Consumul a 5 pâna la 10 grame de fibre solubile zilnic scad atât nivelul colesterolului LDL, cât şi pe cel normal, potrivit mayoclinic.com.

2. Peşte şi acizi graşi Omega 3

Consumul de peşte este recomandat pentru buna funcţionare a inimii datorită faptului că el conţine numeroşi acizi graşi Omega 3 care reduc presiunea sângelui şi riscul de a dezvolta o boală cardiacă. De asemenea, uleiul de peşte sau acizii graşi Omega 3 diminuează riscul producerii atacurilor de cord persoanelor care sunt predispuse la acest tip de afecţiuni.

Medicii recomandă să consumăm peşte de cel puţin două ori pe săptămână. Heringul, sardinele, tonul, somonul, macroul şi tonul alb conţin cei mai mulţi acizi graşi Omega 3. Peştele trebuie consumat pe grătar sau la cuptor. Persoanele care nu agreează carnea de peşte au o alternativă. Ele îşi pot lua acizii graşi din seminţe de in sau ulei de canola.

3. Nuci, migdale şi alte fructe cu coajă lemnoasă

Nucile, migdalele şi alte fructe cu coajă lemnoasă pot scădea nivelul colesterolului sanguin. Fiind bogate în acizi graşi polisaturaţi, nucile ajută de asemenea şi la păstrarea sănătoasă a vaselor sanguine.

Consumul a aproximativ 42,5 grame de nuci zilnic (includem aici: migdale, alune de pădure, fistic) reduc riscul dezvoltării bolilor cardiace, potrivit Food and Drug Administration. Asiguraţi-vă doar că nucile nu sunt sărate sau presărate cu zahăr.

4. Uleiul de măsline

Uleiul de măsline conţine un mix de substanţe antioxidante care pot scădea nivelul colesterolului LDL (colesterolul “rău”) dar care nu au niciun efect asupra colesterolul “bun” (HDL).

Se recomandă ca orice alte grăsimi să fie înlocuite prin consumul a două linguri de ulei de măsline zilnic. Uleiul de măsline poate fi întrebuinţat în mai multe moduri. De exemplu ca dressing pentru salate sau îl puteţi adăuga la o marinată. Puteţi utiliza uleiul de măsline şi ca substitut pentru unt atunci când preparaţi friptură. Acest aliment este bogat în calorii, aşa că este bine să nu consumaţi o cantitate mai mare decât cea recomandată.

Efectele de scădere a colesterolului prin folosirea uleiului de măsline sunt chiar mai mari, dacă alegeţi ulei extravirgin de măsline, în sensul că acesta este mai puţin prelucrat şi conţine mai mulţi antioxidanţi care ajută inima să funcţioneze normal.

5. Alimentele cu adaos de steroli din plante sau stanoli

Alimentele s-au diversificat foarte mult, astfel încât în momentul de faţă sunt disponibile numeroase produse care conţin steroli din plante sau stanoli, substanţe care contribuie la blocarea absorbţiei de colesterol.

Margarina, sucul de portocale şi iaurturile care conţin steroli din plante pot reduce nivelul colesterolului LDL cu mai mult de 10 procente. Se recomandă consumul zilnic a minimum 2 grame de esteri de stanoli din plante. La noi, un astfel de produs recomandat în reducerea colesterolului este pâinea Dobrogea-Benecol. 4 felii consumate zilnic ajută organismul să funcţioneze sănătos.

De asemenea sterolii din plante sau stanolii nu au efecte asupra trigliceridelor sau a densităţii lipoproteinei LDL (colesterolul “bun”).

Nu uita că grăsimile saturate care se găsesc în produsele din carne, lapte şi unele uleiuri contribuie la creşterea nivelului colesterolului total. Aşa că, urmează o dietă echilibrată pentru a te bucura de o viaţă sănătoasă.