Colesterolul, dusmanul din farfurie

Colesterol este o problemă tot mai des întânită, atât în rândul tinerilor cât și a persoanelor în vârstă. Potrivit ultimelor statistici oferite de Organizația Mondială a Sănătății, la nivel mondial,  colesterolul reprezintă cauza pentru o treime din bolile cardiovasculare ischemice. În aceste condiții, pentru a reduce numărul celor se confruntă cu problema colesterolului, medicii specialiștii le recomandă tuturor celor cu vârsta de peste 20 de ani să-și măsoare nivelul lipidelor din organism cel puțin o dată la cinci ani, indiferent că au sau nu probleme cu colesterolul.

Colesterolul este un compus organic din grupa lipidelor cu numeroase și importante roluri în organism. Astfel, colesterolul este un important constituent al membranelor celulare, reglând permeabilitatea acestora față de diverse substanțe, este implicat în sinteza corticosteroizilor, hormonilor sexuali și a acizilor biliari și nu în ultimul rând  deține un rol metabolic.

Colesterol – Mecanism de funcționare

Colesterolul este cunoscut sub două forme, colesterol ”rău” (LDL) și colesterol ”bun” (HDL). Acesta este introdus în organism prin alimentele de origine animală pe care oamenii le consumă frecvent. Apoi, colesterolul este transportat în sânge cu ajutorul unor proteine transportoare, numite lipoproteine. Colesterolul LDL este cel care transportă cea mai mare parte a colesterolului în sânge determinând formarea leziunilor aterosclerotice ce duc la îngustarea vaselor de sânge. Pe de altă parte, colesterolul ”bun” transportă colesterolul din diverse părți ale organismului la ficat. Astfel, se produce înlăturarea colesterolului din organism și chiar protejarea vaselor de sânge.

Colesterol – Factori de Risc

Apariția colesterorului este determinată de fumatul excesiv, hipertensiune arterială, diabet zaharat, lipsa activităților fizice zilnice, vârstă (odată cu vârsta, crește și nivelul colesterolului, iar odată cu aceasta riscul de atac de cord) și nu în ultimul rând de alimentația nesănătoasă.

Colesterolul  și alimentația sănătoasă

Alimentația sănătoasă este cel mai important mijloc care ne ajută să aducem  colesterolul la valori normale, astfel încât să nu ne amenințe sănătatea. Așadar, o dietă echilibrată și sănătoasă  presupune consumul de fibre, legume proaspete și fructe, dar și introducerea în alimentație a unor produse care mențin buna funcționare a organismului. Un astfel de produs este pâinea Dobrogea Benecol, destinată oamenilor care doresc să adopte o alimentație sănătoasă și să reducă în mod natural nivelul colesterolului. Cu alte cuvinte, consumul zilnic de stanoli din plante, într-o doză optimă, are efect în scăderea colesterolului.  Alimentația echilibrată, exercițiile fizice regulate și evitarea exceselor (fumat, consumul de grăsimi, alcool) sunt cheia pentru o viață sănătoasă.

Studiile realizate la nivel mondial au arătat că produsele care conțin esteri din stanoli din plante reduc colesterolul total cu aproximativ 10% și colesterolul LDL până la 15%. Toate aceste rezultate sunt posibile numai dacă persoanele în cauză consumă zilnic produse cu esteri de stanoli din plante.

Produsele Dobrogea Benecol sunt echilibrate din punct de vedere nutrițional, sunt alimente sănătoase, de cea mai bună calitate, care păstrează gustul și aroma produselor tradiționale românești. Compania Dobrogea Grup a lansat de-a lungul timpului produse și activități în premieră pentru pița românească cu rol în îmbunătățirea stării de sănătate a organismului.

Mai multe informații despre colesterol și produsele care reduc colesterolul puteți accesa www.dobrogeabenecol.rowww.reducereacolesterolului și www.scadereacolesterolului.ro.

Anularea unui mit: organismul uman produce singur colesterol

Anularea unui mit: organismul uman produce singur colesterol

Anularea unui mit: organismul uman produce singur colesterol

Organismul isi fabrica singur atat colesterol cat ii este necesar si nu are nevoie de nici un aport alimentar de colesterol.

Daca alimentele consumate contin o cantitate prea mare de grasimi, apar depunerile de colesterol pe vasele de sange. Depunerile de colesterol de pe vasele sangvine provoaca ingustarea arterelor. In final, se poate ajunge la ischemie, infarct miocardic si la AVC (accident vascular cerebral) pe fond de colesterol ridicat.

Zilnic, absorbim aproximativ 0,5 grame de colesterol, ceea ce inseamna 20%-30% colesterol in sange. Ficatul tolereaza fara probleme o cantitate zilnica de 1 pana la 2 grame de colesterol. Din moment ce organismul produce singur colesterol inseamna ca un nivel ridicat de colesterol este, in mare masura, innascut. Acest nivel de colesterol creste prin supragreutate, lipsa miscarii si prin diabet. Un om „contine“ aproximativ 145 grame de colesterol.

Romania este invinsa de colesterol

Romania este invinsa de colesterol

30% din populatia Romaniei are colesterol ridicat, conform unui studiu coordonat de prof. doctor Mircea Cinteza.

Acest procent al persoanelor cu colesterol ridicat se inregistreaza atat in zonele urbane, cat si in cele rurale. La nivelul intregii tari, 42,6% dintre persoanele cu varsta de peste 70 de ani au colesterol ridicat. Un nivel ridicat de colesterol se reflecta in cresterea mortilor subite cauzate de accidentele vasculare.

In tara noastra, rata mortalitatii cauzata de afectiuni cardiovasculare (dintre care cele mai multe sunt date de colesterol) este de 61% din numarul total al deceselor, fata de 37% in Uniunea Europeana si 53% in statele care au aderat recent la UE, precizeaza aceeasi sursa. Peste 30% dintre romani au colesterol ridicat si aproximativ 40% sunt hipertensivi, iar consecinta este ca 2 din 3 romani mor din cauza afectiunilor cardiovasculare. Prin comparatie, din aceeasi cauza mor doar 1 din 3 europeni din nucleul traditional al Europei de Vest, unde s-au popularizat efectele devastatoare ale nivelului ridicat de colesterol. Acest fenomen este cauzat de proasta educatie privind alimentatia si riscurile presupuse de colesterol. Nevoile energetice ale omului modern (care nu face decat un efort minim) sunt mult mai mici decat ale inaintasilor nostri (care depuneau un efort fizic mare la muncile campului si aveau o alimentatie destul de bogata in colesterol).

La nivel mondial, exista aceeasi problema cu privire la colesterol. Studiile au aratat ca in tarile cu o alimentatie traditionala bogata in fibre si saraca in colesterol, boli precum cancerul de colon, diabetul si afectiunile cardiovasculare sunt mult mai rare decat in tarile vestice.

Legatura dintre trigliceride si colesterol

Legatura dintre trigliceride si colesterol

Legatura dintre trigliceride si colesterol

Analizele de laborator determina pe langa colesterol si nivelul de trigliceride din sange. Intre cele doua tipuri de grasimi (trigliceride si colesterol), exista o relatie de interdependenta: desi nivelul ridicat al unuia nu implica in mod obligatoriu cantitati crescute din celalalt, scaderea continutului de trigliceride pare a ajuta la reducerea nivelului de colesterol. Trigliceridele sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. Cresterea lor este determinata de aceleasi cauze care produc si cresterea nivelului de lipide, respectiv colesterol total, dar trigliceridele in exces prezinta un risc mult mai mare pentru sclerozarea arterelor.

Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150 mg/100 ml. Trigliceridele sunt grasimile prezente in sange care provin, in principal, din alimentatie. Acestea apar mai ales in urma transformarii zaharurilor de catre ficat. La fel ca si excesul de colesterol, excesul de trigliceride ameninta sanatatea inimii si a arterelor, pentru ca favorizeaza formarea placilor de aterom. Acest lucru se observa in cazul consumului exagerat de zahar, alcool si tutun, precum si in cazul persoanelor obeze si/sau diabetice. Pentru unele femei, pilula anticonceptionala joaca un rol important in cresterea nivelului de trigliceride. In plus, exista niveluri crescute ale trigliceridelor de origine ereditara. Valoarea normala se situeaza sub 1,60 g/l.

Ce sunt acizii grasi?

Ce sunt acizii grasi?

Ce sunt acizii grasi?

Acizii grasi sunt lipide si mai simple, pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele. Acestia sunt de doua tipuri: acizi grasi saturati (care se gasesc mai mult in grasimile animale) si acizi grasi nesaturati (care se gasesc mai mult in grasimile vegetale). Un consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscleroza si, implicit, la boli cardiovasculare. Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi grasi nesaturati fac rar ateroscleroza. Concentratia acizilor grasi din sange variaza mult in raport cu alimentatia. De obicei, acesti acizi cresc in sange o data cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor. Valorile normale ale acizilor grasi sunt de 200-450 mg/100 ml.